arresurtài, arresurtàre , vrb: arrisultai,
erresultare,
resultai* Definitzione
àere un’arresurtau, su chi essit o chi si ndhe bogat de calecuna cosa chi si faet, de su chi si cricat de ischire; diventare calecuna cosa; bínchere una dificurtade e lòmpere a un'iscopu
Sinònimos e contràrios
essire,
resèssere
Frases
tiu Perantoni si bistiat de màscara e ndi arresurtàt ca fiat arriri prus de is àtaras màscaras ◊ de s'iscritura sagrada arresurtat chi Elias fiat unu campioni po su nòmini de su Segnori
2.
Deus bollat chi s'inciascu arresurtit beridadi!
3.
Pitanu iat apretau s'arretore po che arresurtare a dhi lassare su cuadhu ◊ nemos ch'est arresurtau a calare a fundhu
Tradutziones
Frantzesu
résulter
Ingresu
to result
Ispagnolu
resultar
Italianu
risultare
Tedescu
sich ergeben.
indúgi, indúgiri, indúgliri , vrb: indulli,
indúlliri,
indúxiri,
undúxiri Definitzione
indrúchere, fàere abbasciare (sa conca o àteru) a cara a un’ala nau prus che àteru de cosa longa o arta chi a su normale istat prantada; nau de gente, su si abbasciare e fintzes cèdere o tròchere a una fortza, a un’àtera volontade / pres. ind. dèu indullu; pps. indúgiu (in-dú-gi-u), indúgliu, indúlliu, indurtu
Sinònimos e contràrios
abasciai,
aúlghere,
dòrchere,
incruai,
indrúchere,
indrughire,
indugi,
muciare
/
conchinare,
cumbínchere,
tzèdere
Maneras de nàrrere
csn:
i. a unu a fai ccn. cosa = conchinarechelu; i. is costas a ccn. = dàreli surra manna, cannire sas costas a ccn.; a conca indúllia = a conca incrubada; indugi sa cigirista = abbassiare sas pretesas
Frases
is manus chi ti sonant campanas de pasca, o paxi, funt is chi t'indullint su ferru in centu ainas bonas (Danese)◊ femu làngia e m'indullemu che filu (Z.Sanfilippo)◊ indulliat is genugus fintzas a terra ◊ no seu dignu de m'indulli po dh'iscapiai is corriedhas de is crapitas ◊ dhi benit ammaròglia a s'indúgliri, si bolit papai!◊ indugit is ogros a terra e fait lavras de erriri
2.
mi at indúlliu a cambiai su cuntratu ◊ ammarolla dhi est bénniu a indugi sa cigirista!
Ètimu
ltn.
indulgere (indulgeo)
Tradutziones
Frantzesu
fléchir,
céder
Ingresu
to give in (way),
to flex
Ispagnolu
doblar,
ceder
Italianu
flèttere,
cèdere
Tedescu
biegen,
sich ergeben.
ispònnere , vrb Definitzione
pèrdere, passare o fàere pèrdere s'abbitúdine, su disígiu, s'idea de calecuna cosa, no ndhe fàere prus contu si no si ndhe tenet, fintzes solu cessare, tratènnere unu pagu; istare a dormire in domo angena / in poesia fintzas isponne; pps. ispostu
Sinònimos e contràrios
disabesare,
disacostumai,
ibbortare,
scotiai,
storrai
/
tasire
/
aposentae,
ospedai
| ctr.
abbetuare,
imbisciare
Frases
como mi che so ispostu e su binu no mi rechedit prus ◊ sa fémina a tota prima no ndhe cherfeit s'intesa, de ballare, ma Frantziscu no ndhe isponzeit s'idea ◊ no l'amus audidu, a fàghere cussa, ma mancu ispostu ndhe l'amus ◊ comintza a pagu a pagu a ti ndhe ispònnere, a m'ismentigare! ◊ tres o bàtoro bagadias li aiant torradu su "Chi nono" e isse fit pro ndhe ispònnere s'idea de si cojare ◊ a cudhu amante meu dau li apo su coro: no mi ndhe poto isponne ◊ sa cusséntzia sua non si che cheret ispònnere de sas richesas
2.
a punta de mesudie ant ispostu de messare, ma a sero li sunt torrados a intrare ◊ no at ispostu ancora de chigulare!
3.
isponzo in domo de su síndhigu
4.
de cosas gai ne seo ispostu
Ètimu
ltn.
exponere
Tradutziones
Frantzesu
déshabituer,
se résigner
Ingresu
to wean away,
to accept
Ispagnolu
desacostumbrarse,
resignarse,
hospedar
Italianu
disassuefare,
rassegnarsi
Tedescu
abgewöhnen,
sich ergeben.